Ilustrați strategiile pragmalingvistice studiate pe reclame din mediul tiparit sau online (TV). Descrieti pe scurt reclama iar apoi argumentati de ce strategia respectivă este importantă în construcția reclamei. Includeți link spre mediul online. Max. 100 cuvinte.
Juhasz Timea
ReplyDeleteFairy – picătura care face diferența
https://www.youtube.com/watch?v=u3UoStDqGX8
Reclama prezintă o picătură a detergentului Fairy care dizolvă rapid grăsimile și transformă spălatul vaselor într-o activitate ușoară. Strategiile pragmalingvistice care se regăsesc în această reclamă sunt: apelul la eficiență, mai exact picătura de detergent, metafora vizuală – puterea concentrată a acestei picături, repetiția – accentuează rapiditatea și eficiența, adresarea directă către consumator și contrastul semantic dintre grăsime și curățenie. Aceste strategii clarifică beneficiile produsului, transmit ideea de economie, conving consumatorul că produsul merită cumpărat și influențează decizia de cumpărare.
Din punct de vedere lingvistic, reclama Fairy utilizează un slogan care mizează pe simplitate și eficiență (Picătura care face diferența), folosind un limbaj comun, lipsit de exagerări. Termeni precum „o picătură”, „mai puțin detergent” sau „grăsime persistentă” trimit direct la situații reale din bucătărie și la probleme cotidiene ale consumatorului. Propozițiile scurte și clare creează un ritm alert. Din punct de vedere gramatical, predomină timpul prezent „curăță”, „dizolvă” „îndepărtează”, acțiuni susținute vizual prin scene în care vasele sunt spălate cu o cantitate minimă de detergent. Planul vizual pune accentul pe contarstul „before-after”, consolidând ideea de eficiență și economie.
DeleteMogilă Raluca - Ioana
ReplyDeleteReclama Zuzu „Diminețile nu-s ca în reclame” arată situații obișnuite, realitatea de fiecare zi, nu dimineți perfecte. Strategia pragmalingvistică folosită este strategia autenticității, brandul nu dorește să transmită perfecțiune, ci realitatea din viața obișnuită. În acest fel, oamenii se pot regăsi în reclame, iar produsul pare mai sincer și mai de încredere. Din acest motiv, mesajul reclamei este acceptat mai ușor de public și este mai ușor de înțeles. Consider că în construcția reclamei strategia autenticității este importantă deoarece prin intermediul acesteia brandul devine mai sincer, mai apropiat de realitate, este un mijloc prin care oamenii se pot regăsi în reclame, iar mesajul devine mai credibil și mai clar.
https://youtu.be/Bek3miuxaq0?si=oGTyI5sKb8ooZFz9
Din punct de vedere lingvistic prin utilizarea contragerilor (ex: „nu-s” în loc de „nu sunt”), contragere care apare inclusiv în slogan, brandul adoptă vocea consumatorului, nu a vânzătorului. Iar prin limbajului colocvial se creează un ton familiar și apropiat publicului. Vocabularul este simplu și lipsit de hiperbole (ex. „Nu-i ușor”, „Dar e frumos”, „Astăzi”, „Micul dejun”) iar mesajul este susținut de situații concrete, precum cadrele în care adulții se grăbesc prin bucătărie, iar copiii sunt nerăbdători să plece. Aceste elemente împreună cu propozițiile simple creează un ritm alert și reproduc o conversație naturală din familie. La nivel gramatical, predomină timpul prezent și diateza activă („savurăm”, „este”, „ai” „se trezește”, „se grăbește”, „râde”), aceste acțiuni sunt de asemenea vizibile în diminețile fiecăruia dintre noi: personajele se trezesc, pregătesc micul dejun, îi cheamă pe copii și încearcă să se organizeze în grabă, fără ca dimineața să fie descrisă drept „perfectă” sau „ideală”. Termenii care aparțin limbajului colocvial, verbele la prezent și prezența diatezei active accentuează realitatea și sinceritatea imaginii reușind să apropie publicul de reclamă.
DeletePlanul vizual întărește această strategie prin cadre dinamice și o estetică naturală. Bucătăria este ușor dezordonată, personajele nu sunt impecabil aranjate, iar lumina este realistă, specifică dimineții. Vizualul susține textul „ai n-ai pahare potrivite” arătând laptele băut direct din căni desperecheate sau alte recipiente improvizate, ceea ce arată că importanța și prezența laptelui Zuzu e mai mare decât aspectul cănii sau contextul în care se consumă iar asta îl transformă într-un element firesc al rutinei zilnice.
https://share.google/Ubfqfof3D4aa2fQRv
ReplyDeleteElena Popa ( Boldor)
Reclama Nike prezintă persoane obișnuite și sportivi care depășesc limite fizice și mentale. Strategiile pragmalingvistice utilizate sunt sloganul imperativ „Just Do It”, care funcționează ca act de vorbire directiv, apelul la emoție și motivație, identificarea receptorului cu personajele și economia lexicală. Aceste strategii sunt esențiale deoarece transmit un mesaj puternic, ușor de reținut, stimulează acțiunea și creează o legătură emoțională între consumator și brand, influențând comportamentul de cumpărare.
Spot publicitar - gama șampon/balsam Elseve Color Vive de la L'Oréal Paris
ReplyDeletehttps://www.youtube.com/watch?v=3ASmbWgOmNI
Cu un discurs multimodal, reclama adoptă o strategie persuasivă, îmbinând argumente afective și raționale pentru alegerea mărcii. Verbele la persoana I contribuie la imitarea unei confesiuni, iar presupoziția menținerii culorii sugerează că degradarea părului începe după vopsire. Elementele faptice („vitamina C și filtre UV”) coordonate copulativ prin „și” introduc atributele noutății, confirmă calitatea, legitimează produsele, facilitează receptarea, iar conotațiile termenului „protejat” conduc către metafora siguranței. Repetiția circulară (incipit-final) a aliterației „v” din numele șamponului/balsamului este de o eufonie vibrantă. I se adaugă logoul brandului, dubla codificare (voce-text), precizia cifrelor, care întăresc autoritatea și asigură ancorarea mnezică a mărcii. Propoziția fragmentară cauzală din sloganul final „Pentru că meriți!” apare ca o implicatură: alegerea produsului devine o validare personală, neutilizarea lui echivalând cu lipsa prețuirii de sine. Prin utilizarea persoanei a II-a, singular, se reduce spațiul dintre emițător și receptor, familiaritatea având rol persuasiv.
Spot publicitar Vodafone – „Ghiță Ciobanul”
ReplyDeletehttps://www.youtube.com/watch?v=Z8Rk5Xy6kNQ
Reclama TV Vodafone este un TICKLE ad, bazat pe persuasiune emoțională, umor și storytelling, nu pe argumente raționale (REASON). Povestea reală a lui Ghiță construiește ethosul (trust me): un personaj perceput ca sincer, benevolent și apropiat, figură de „prieten”, nu autoritate. AIDA este realizat complet: atenția este captată prin contraste comice (jogging = alergat după oi, „corn cu ciocolată” = mămăligă cu carne), interesul și dorința prin simpatia și autenticitatea personajului, iar acțiunea este sugerată implicit. Limbajul hibrid (anglicisme + forme populare: „faină”, „pretini”, „io”) și muzica catchy („lalalala”) sporesc memorabilitatea și transferă o stare pozitivă asupra brandului, sugerând un stil de viață mai bun prin conectivitate.
Milașcon Melissa
DeleteSpot publicitar: Lay’s „Duelul aromelor de sezon” cu Puya și Cabral
ReplyDeletehttps://www.youtube.com/watch?v=Qt426Yt8r-E
Reclama folosește o strategie pragmalingvistică de tip TRUST ME, bazată pe ethos: Puya și Cabral funcționează ca figuri-star, percepute ca sincere și carismatice, ceea ce crește credibilitatea mesajului. Structura urmează modelul AIDA: atenția este captată prin umor și duel verbal, interesul și dorința sunt stimulate prin prezentarea aromelor ca experiență senzorială, iar componenta bandwagon sugerează că „toată lumea” participă la duel. Este integrată explicit și strategia de response seeking („intră, votează, poți câștiga”), care declanșează acțiunea, creează implicare și urgență. Limbajul colocvial, nonverbalul expresiv și muzica susțin o vânzare soft, emoțională, specifică reclamelor tickle.
Bîrsan Alexandru
DeleteSpot publicitar: Hera "Apă din Munții Apuseni pentru familii puternice" 2010
ReplyDeletehttps://youtu.be/lD5xVhIotnM?si=51WvNPj3wGBg7Fqb
Reclama se folosește de un ton afectiv și imaginea brazilor drept familie pentru a capta atenția publicului, mai ales a familiilor care s-ar uita la televizor. Este o reclamă persuasivă, îndeamnă ușor publicul spre a cumpăra apa, aceasta fiind "pură și plină de viață". Se face analogia dintre brazi și familie, aceasta putând fi puternică și rezistentă dacă beau apa Hera ("Că nici oamenilor nu le cad frunzele"). Publicul se conectează cu reclama datorită animației folosite. Reclama se încheie cu imaginea sticlelor de apă și cu sloganul care prezintă atât sursa apei, cât și scopul ei, în timp ce imaginea reprezintă o concluzie utilă: după ce publicului i-a fost captată atenția de animație e timpul să le arate și ce anume se vinde în această reclamă.
imagine - se folosește o imagine fantastică, o mică poveste: brazii care comunică, aceștia reprezentând o familie între care are loc un dialog pee care se bazează toată reclama: rezistența și puterea brazilor și cea a familiilor este dată de aceeași apă;
Deleteconectarea cu publicul se face și prin folosirea timpului prezent și a diatezei active: "cad" "suntem" "beau" "ai uitat";
sunt folosite cuvinte cu conotații pozitive ("rezistenți", "puternici", "pură" );
Hera- substantiv propriu, numele zeiței căsătoriei, prptectoarea nașterii, a puterii și forței generatoare, Hera reprezintă principiul feminin care susține energia și viața la toate nivelurile din univers.
Botofei Sergiu-Raul- https://www.youtube.com/watch?v=RgXeFTHdEtA
ReplyDeleteReclama „Covalact de Țară – Brânzică de Făgăraș” folosește poziționarea pe tradiție pentru a diferenția produsul pe piață.
Brandul este asociat cu originea locală, exploatând valorile autenticității și ale produselor românești.
Decorul rural funcționează ca element de storytelling, creând o legătură emoțională cu publicul.
Mesajul pune accent pe ingrediente naturale, un beneficiu-cheie pentru consumatorii preocupați de sănătate.
Se utilizează nostalgia ca instrument de marketing, evocând gustul copilăriei și al mâncării „de acasă”.
Tonul cald și familiar consolidează încrederea în brand.
Reclama evită argumentele tehnice, mizând pe emoție și valori tradiționale.
Produsul este prezentat ca o alegere sigură pentru familie.
Identitatea vizuală susține clar brandul „de Țară” ca promisiune de calitate.
Per ansamblu, spotul construiește loialitate și diferențiere prin emoție, origine și naturalețe.
Reclama folosește un limbaj colocvial și afectiv, apropiat de vorbirea obișnuită, pentru a crea apropiere față de consumator.
DeleteApar termeni din sfera tradiției, naturii și familiei („de țară”, „natural”, „gust adevărat”), care sugerează autenticitatea produsului.
Predomină funcția persuasivă, completată de funcția expresivă, deoarece reclama urmărește să convingă și să transmită emoție.
Se folosesc epitete („gust bun”), repetiții și hiperbole, pentru a accentua calitatea produsului și a-l face
memorabil.
Utilizarea persoanei a II-a și a formulărilor directe creează impresia unei relații apropiate între firmă și consumator.
Tonul este cald și nostalgic, sugerând întoarcerea la valorile simple și la gustul produselor tradiționale
Todoran (Maris) Laura-Ioana: https://www.youtube.com/watch?v=TPk1Z9M5jzY
ReplyDeleteCoca-Cola – „Open Happiness” (print & online):
Reclama îmbină sloganul „Open Happiness” cu imagini calde, personaje zâmbitoare și situații cotidiene de socializare. Strategia pragmalingvistică dominantă este asocierea semantică și emoțională, prin care consumul produsului este legat de ideea de fericire, apropiere și relaxare. Această strategie este importantă deoarece influențează percepția publicului la nivel afectiv, construind o relație simbolică între produs și emoții pozitive, nu doar între produs și nevoia de consum.
Chiriță Roxana
ReplyDeleteReclama Orange Prepay
Reclama folosește personaje drăguțe care atrag atenția și creează o atmosferă prietenoasă. Gura portocalie reprezintă o aluzie la brandul Orange și este preluată pe rând de mascote, simbolizând comunicarea prin telefonie folosind serviciile companiei. Deși personajele nu folosesc cuvinte concrete, ele emit sunete expresive, menite să capteze interesul publicului. Este evidențiată urgența achiziției prin mesajul „ia-ți o cartelă prepay acum”, alături de menționarea perioadei de valabilitate a ofertei. Reclama oferă și beneficii precum credit cadou pentru a stimula consumatorul să aleagă serviciul. Numele brandului este auzit în reclamă și vazut în logo-ul lor și în sloganul de la finalul reclamei „The future’s bright, the future’s Orange” fiind prezentă antimeria (schimbarea clasei gramaticale).
https://www.youtube.com/watch?v=yHN3hBNXCEU&list=PLoRG2Ha0ZR-dLxSBQtbsm-n72loXfdpcg&index=3
https://youtu.be/58d5rIObKgM?si=H-49T7VJp2ZSngqu
Delete-„Distracția în doi e mai mare” (mai mare ca ce?)- comparativ eliptic
Delete-repetiție de-a lungul întregii reclame a numelui companiei Orange: menționat în narațiune și vizual atât prin text cât și prin logo-ul său și aluziile figurative aduse prin elementele portocalii (orange) din reclamă.
-vocea naratorului este masculină- se proiectează mai bine decât o voce feminină și este mai impunătoare.
Alexandra Bordaș: „Dream crazier”
ReplyDeleteMultimodal discourse:
1. Language:
- parasitic discourse/buzzwords: ‘dramatic’, ‘nuts’, ‘delusional’ – mainstream discriminatory discourse
- use of conditionals in the beginning = negative connotation; conditionals at the end = empowering
- initially, main clause = passive; the ending, active women become Subjects, call to action
- loaded language: overused insults, use of biased language – appeal to emotion
- paralanguage: clear intonation, meaningful pauses, (relatively) low speed of speaking
- repetition:
o syntax – ‘If we…’; ‘When we…’ – focus on ‘we’ (appeal to community) and on condition (‘if’, ‘when’)
o lexis: ‘crazy’ (13 times) changes meaning (doublespeak); negative positive connotation; “over-lexicalization” – women are ‘dramatic’, ‘nuts’, ‘hysterical’, ‘irrational’ etc. - focus on the subject
o grammar: tenses – ‘was’ (past – discrimination against women is ‘out’) vs. ‘show’ (present simple) and ‘boxing’, ‘changing’ (present continuous – contemporaneity – empowerment is ‘in’)
- implicature in the slogan: „It’s only crazy until you do it. Just do it.” - do what exactly? - emotional engagement
- rhetorical questions: solid arguments against discrimination presented ironically
2. Visual
‐ emotional appeal
‐ professional sports personalities as endorsement (Serena Williams, Simone Biles, Ibtihaj Muhammad, Chloe Kim, members of the U.S. Women's National Soccer Team)
https://www.youtube.com/watch?v=zWfX5jeF6k4